Teritoriul actual al UAT Comuna Topolog a intrat în atenția cercetătorilor interesați de patrimoniul arheologic al zonei în special din a doua jumătate a sec. XX. În anumite situații, intervențiile acestora au fost determinate de descoperiri întâmplătoare, ce au impresionat prin cantitatea materialului arheologic evidențiat. Astfel, în toamna anului 1960, într-un punct aflat la aproximativ 0,50 km V de localitatea Sâmbăta Nouă și aproximativ 2 km E de satul Calfa, „pe un teren ce coboară în pantă lină, aproape de muchia unui bot de dealˮ, au fost descoperite întâmplător 27 de piese de bronz: 22 celturi şi 5 seceri. Ulterior, în în același loc, A. Aricescu a realizat un sondaj ce a inclus o suprafață de 8 x 12 m, a cărei latură dinspre S a fost prelungită spre E cu un șanț de 28 x 2 m. În acest context, au mai fost descoperite încă 17 piese de bronz, inventarul cunoscut al depozitului fiind de 44 de piese, cu o greutate totală de 17,305 kg: 34 de celturi, 8 seceri şi două turte. În apropierea acestora au fost descoperite și fragmente ceramice „provenite dintr-un vas mareˮ. Complexul arheologic a fost atribuit orizontului Ha B1 (sec. X a.Chr.), fiind practic singura depunere cunoscută din această perioadă în Dobrogea, contemporană cu faza a II-a de evoluţie a culturii Babadag. În raportul consacrat cercetării mai sus amintite, A. Aricescu a precizat că în șanțul săpat în continuarea suprafeței a identificat, sub arătură, un strat în care au fost înregistrate fragmente ceramice atribuite culturii Cernavodă, primei epoci a fierului și epocii romane. Despre unele fragmente ceramice descoperite în același context s-a menționat că „par a fi din epoca bronzului propriu-zisˮ. Sub acest strat a fost identificat unui nivel de locuire, ce „atinge uneori o grosime de 0,80 mˮ, ce aparține culturii Gumelniţa, în care se regăseau fragmente ceramice, resturi de vatră şi chirpici.
Cel de-al doilea depozit de bronzuri de la Sâmbăta Nouă a fost descoperit în toamna anului 1961, cu ocazia arăturilor, la aproximativ 0,50 km SV de localitatea Sâmbăta Nouă, pe o pantă lină, ce cobora „spre valea pe al cărei versant opus a fost găsit depozitul nr. 1ˮ. Iniţial descoperitorii au recuperat un celt şi cinci seceri, pentru ca în sondajul efectuat ulterior, în primăvara anului 1962, descoperirea să fie completată cu încă un celt şi o turtă din bronz. În final, inventarul depozitului a fost alcătuit din două celturi, cinci seceri şi o turtă din bronz, având o greutate totală de 2,090 kg. Depozitul a fost încadrat în momentul descoperirii în „faza Hallstatt A1ˮ. Organizarea Muzeului „Deltei Dunării” Tulcea în anii ce au urmat celui de-al Doilea Război Mondial a avut ca rezultat și dezvoltarea unui program de cercetări arheologice de suprafață, pe anumite zone din județul Tulcea, în care au fost implicați, pe întreaga perioadă a celei de-a doua jumătăți a sec. XX, specialiștii acestei instituții. În acest context au fost înregistrate câteva situri și materiale de interes arheologic pe teritoriul comunei Topolog. V.H. Baumann va include o mare parte a descoperirilor atribuite epocii romane (alături de care apar, uneori, și descoperiri atribuite epocii medievale) în volumul „Ferma romană în Dobrogea”, apărut în anul 1983. Aproximativ în același timp, F. Topoleanu realizează la rândul său o sinteză a descoperirilor, întâmplătoare sau rezultat al cercetărilor de suprafață, din zona localității Făgărașu Nou, la care adaugă un scurt raport al unei cercetări de salvare organizate în marginea de SV a localității, ce a avut ca obiectiv un complex funerar încadrat în sec. II a.Chr. Aceluiași cercetător îi aparține și ultimul studiu istoric al comunei Topolog, realizat în anul 1999, în contextul redactării Planului Urbanistic General al unității administrative. În acest context a fost realizat un inventar al siturilor cunoscute, insoțit de planuri în care s-a încercat o localizare aproximativă a acestora. Precizăm că toate aceste situri se vor regăsi în Lista Monumentelor Istorice și Repertoriul Arheologic Național.