SUMAR
- I. Prezentarea descriptivă și grafică
- II. Hidrografia
- III. Flora și fauna
- IV. Resursele de subsol
- V. Clima și bioclima
- VI. Istoria
- VII. Populația
- VIII. Principalele instituții
- IX. Rețeaua rutieră
- X. Principalele funcțiuni economice
- XI. Componența nominală
- XII. Principalele organizații, partide, culte religioase
- XIII. Lista cu denumirea înfrățirilor, cooperărilor sau asocierilor încheiate
Topolog
-4°C
cer senin
Sâmbătă
2/-4°C
Duminică
1/-4°C
Luni
2/-4°C
I. Prezentarea descriptivă și grafică
Comuna Topolog este situată în partea centrală a Podișului Babadag, pe cursurile superioare ale râurilor Topolog și Valea Roștilor, în județul Tulcea. Aceasta este formată din satele: Topolog, Calfa, Cerbu, Făgărașu Nou (denumit anterior Araclar), Luminița, Măgurele și Sâmbăta Nouă.
II. Hidrografia
Teritoriul comunei Topolog este un nod hidrologic de obârșie, cu văile orientate în majoritatea lor spre Dunăre. Rețeaua hidrografică a comunei Topolog este reprezentată de pârâul Topolog, un curs de apă mic ce izvorăște din Podișul Casimcei, în apropiere de localitatea Topolog. Acesta traversează Depresiunea Topologului, separând Podișul Casimcei propriu-zis (la est) și Podișul Hârșovei (la vest). Pârâul străbate satele Topolog și Calfa de la nord-est la sud-vest, colectând afluenți din zonă. Pârâul Topolog are o lungime totală de 38 km, din care 20 km sunt în județul Tulcea, iar restul în județul Constanța. Suprafața totală a bazinului hidrografic este de 343 km², din care 165 km² sunt în județul Tulcea. Inițial orientat de la nord-vest spre sud-est, cursul pârâului își schimbă direcția spre vest în aval și se varsă într-un lac format prin depunerile de aluviuni ale Dunării, care au barat gura de vărsare a acestui mic curs de apă.
III. Flora și fauna
Vegetația comunei Topolog este variată și se caracterizează prin specificul zonei de stepă și silvostepă. În părțile de sud și sud-vest ale comunei predomină vegetația de stepă, iar în nord și nord-est se întâlnește vegetația caracteristică silvostepei. Aceste tipuri de vegetație se dezvoltă în condițiile climatice ale podișului, la altitudini mijlocii, pe soluri silvestre și cernoziomuri levigate ce acoperă dealurile și suprafețele de eroziune.
Stepa dobrogeană de pe teritoriul comunei Topolog apare în amestec cu terenurile agricole și include specii precum:
- Negara
- Colilia
- Păiușul
- Bărboasa
- Pelinița
- Coada șoricelului
- Garofița
- Volburii
Intervenția factorilor antropici și zoogeni a influențat compoziția pădurilor din zonă. Predomină următoarele specii de arbori:
- Stejarul pufos
- Stejarul brumăriu
- Stejarul pur
- Cărpinița
Aceste păduri oferă condiții favorabile pentru dezvoltarea arbuștilor și a vegetației ierboase, incluzând specii precum:
- Păducelul
- Cornul
- Sângerul
- Bărboasa
- Firuța
Pădurile comunei Topolog mai conțin specii de arbori precum:
- Ulmul
- Arțarul
- Vișinul turcesc
- Mojdreanul
- Teiul
- Părul pădureț
Printre acești arbori, se găsesc și arbuști precum:
- Păducelul
- Porumbarul
- Iasomia
Această diversitate vegetală contribuie la biodiversitatea și complexitatea ecosistemului local, oferind un habitat variat pentru flora și fauna regiunii.
Fauna comunei Topolog este adaptată specificului zonei de stepă, cu o varietate de specii de păsări, mamifere și reptile.
Păsări
Pe terenurile predominant agricole ale comunei Topolog se întâlnesc următoarele specii de păsări:
- Potârnichea
- Prepelița
- Ciocârlia
- Pasărea ogorului
- Ciocârlanul
În zonele locuite, frecvent lângă gospodării, sunt comune:
- Guguștiucul
- Vrabia de casă
- Rândunica
- Barza
- Lăstunul
Mamifere
Mamiferele din teritoriul comunei includ:
- Popândăul
- Iepurele
- Orbetul mic
- Șoarecele de câmp
- Șobolanul cenușiu
Speciile carnivore prezente sunt:
- Dihorul de stepă
- Dihorul pătat
- Pârșul de copac
- Jderul de piatră
- Grivanul
- Șarpele rău
Reptile
Reptilele care pot fi găsite în comuna Topolog sunt:
- Gușterul vărgat
- Șopârla de stepă
- Broasca țestoasă dobrogeană
Arii Protejate
Județul Tulcea are o importanță conservativă la nivel european, conform Directivei Habitate (92/43/EEC), cu 38 tipuri de habitate identificate conform Anexei 1 a Directivei. Printre cele mai importante tipuri de habitate sunt cele de zone umede danubiene și pontice specifice Deltei Dunării și Mării Negre, precum și habitatele de stepă.
Această biodiversitate subliniază necesitatea conservării și protecției habitatelor naturale din județul Tulcea, inclusiv cele de pe teritoriul comunei Topolog.
Comuna Topolog este inclusă în mai multe situri de importanță comunitară și arii naturale protejate, care fac parte din Rețeaua Europeană “Natura 2000” (N2000). Aceste situri și arii protejate contribuie semnificativ la conservarea biodiversității și protecția habitatelor naturale specifice zonei.
Siturile de Importanță Comunitară și Ariile Naturale Protejate din Comuna Topolog
- ROSCI0201 Podișul Nord Dobrogean
- ROSPA0040 Dunărea Veche – Brațul Măcin
- ROSPA0091 Pădurea Babadag
- ROSPA0100 Stepa Casimcea
- RONPA0919 Măgurele
Podișul Nord Dobrogean (ROSCI0201), gestionat de grupul de lucru Natura 2000, se extinde pe o suprafață de 84,811.50 hectare. Este cel mai mare sit din România dedicat biodiversității stepice, constituindu-și în proporție de 95,5% din habitate de interes comunitar, din care 28% sunt habitate de stepă.
Habitatele din Podișul Nord Dobrogean includ:
- Tufișuri de foioase ponto-sarmatice
- Păduri dobrogene de fag
- Stepe ponto-sarmatice
- Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus
- Păduri balcano-panonice de cer și gorun
- Păduri dacice de stejar și carpen
- Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos
- Zăvoaie cu salcie și plop
- Peșteri
Fauna Protejată:
- Mamifere: popândău european, liliac mare cu potcoavă, hamster românesc, șoarece săritor de stepă
- Amfibieni și reptile: țestoasă dobrogeană de uscat, buhai de baltă cu burta roșie, șarpe cu patru dungi
Flora Protejată:
- Clopoțel dobrogean
- Vârful secarului
- Diacul
- Sclipeți de Adamclisi
- Capul șarpelui
- Iris
Rezervația Podișul Nord Dobrogean se suprapune total peste 16 alte rezervații naturale, inclusiv:
- Dealul Bujorilor
- Rezervația de liliac Fântâna Mare
- Vârful Secarul
- Korum Tarla
- Pădurea Babadag-Codru
- Muchiile Cernei-laila
- Beidaud
- Valea Mahomencea
- Dealul Ghiunghiurmez
- Valea Ostrovului
- Uspenia
- Casimcea
- Colțanii Mari
- Peceneaga
- Măgurele
- Războieni
De asemenea, Podișul Nord Dobrogean se suprapune parțial cu:
- ROSPA0040 Dunărea Veche-Brațul Măcin
- ROSPA0091 Pădurea Babadag
- ROSPA0100 Stepa Casimcea
Aceste situri și arii protejate sunt esențiale pentru menținerea echilibrului ecologic și protecția speciilor de plante și animale caracteristice zonei. Ele oferă un refugiu sigur pentru multe specii protejate și contribuie la conservarea peisajului natural și a patrimoniului ecologic al comunei Topolog și al județului Tulcea.
IV. Resursele de subsol
V. Clima și bioclima
Factorii climatici joacă un rol esențial în modelarea și influențarea componentelor mediului din județul Tulcea și, în mod specific, în comuna Topolog. Aceștia determină în mare măsură evoluția reliefului, comportamentul apelor de suprafață și subterane, caracteristicile solurilor, distribuția faunei și vegetației, precum și productivitatea activităților economice și adaptările comunităților umane.
Județul Tulcea se află sub influența unui regim climatic temperat-continental, cu influențe maritime datorate poziționării între Dunăre și Marea Neagră. Aceste influențe marine se manifestă prin veri relativ blânde, în care căldura este moderată de briza mării, și ierni mai blânde, dar însoțite de vânturi puternice și umede care bat dinspre mare.
- Temperatura medie anuală variază ușor în județ, între 10,7°C la Babadag și 11,1°C la Isaccea.
- Temperatura maximă absolută înregistrată în județ a fost de 39,5°C, la stația meteorologică Mircea Vodă, pe 20 august 1945.
- Temperatura minimă absolută a fost de -26,8°C, înregistrată la Tulcea, pe 24 ianuarie 1942.
În comuna Topolog, climatul este de tip continental de stepă, caracterizat de extreme sezoniere pronunțate. Verile sunt fierbinți și secetoase, marcate de temperaturi ridicate și lipsa precipitațiilor, ceea ce poate afecta agricultura și alte activități economice dependente de apă. Iernile sunt geroase, cu vânturi puternice care amplifică senzația de frig, și cu diferențe mari de temperatură între zi și noapte. Temperatura medie anuală în Topolog este de aproximativ 10°C.
- Media lunii cele mai calde, iulie, este de 21,1°C, reflectând veri calde.
- Media lunii cele mai reci, ianuarie, este de -1,5°C, indicând ierni reci.
Climatul continental de stepă influențează diverse aspecte ale vieții în comuna Topolog:
- Agricultura: Vara secetoasă și iarna geroasă impun adaptări ale culturilor și tehnicilor agricole pentru a maximiza producția.
- Biodiversitatea: Fauna și flora trebuie să fie rezistente la condițiile climatice extreme, ceea ce limitează varietatea speciilor.
Comunitatea umană: Locuitorii trebuie să se adapteze la variațiile mari de temperatură și la vânturile puternice, influențând stilul de viață și structura locuințelor.
Astfel, clima din Topolog modelează în mod direct mediul natural și activitățile umane, determinând condițiile specifice de trai și adaptările necesare.
VI. Istoria
În anul 1961, în localitate a fost înființat Liceul Topolog, cunoscut astăzi sub numele de Liceul Tehnologic Topolog. Săpăturile arheologice efectuate în zonă au relevat urme de locuire din perioadele neolitică și a bronzului, iar în perimetrul satului Topolog, au fost descoperite vestigii din perioadele romană și romano-bizantină. Aceste descoperiri subliniază importanța arheologică și istorică a comunei Topolog în contextul nord-dobrogean. Satul Luminița, parte componentă a comunei Topolog, județul Tulcea, a avut o istorie complexă a denumirilor sale. În anul 1850, satul era cunoscut sub numele de Orumbeico sau Rum Ali (Beiul Orum). Aceasta denumire a fost ulterior românizată în Urumbei și schimbată în 1925 în Regina Elisabeta, în onoarea reginei României. În 1948, după instaurarea regimului comunist în România, satul a fost redenumit Elena Pavel, în memoria unei eroine comuniste. Această denumire a fost păstrată până în 1964, când, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 799/1964 privind schimbarea denumirii unor localități, satul a primit numele actual de Luminița. Satul Măgurele, parte a comunei Topolog din județul Tulcea, are o istorie veche, fiind menționat în Defterul General din anul 1573 sub denumirea de Aygir-Ahmed. În prezent, satul Măgurele este cunoscut nu doar pentru istoria sa, ci și pentru importanța sa naturală. Pe teritoriul său se află Rezervația Naturală Măgurele, care se întinde pe o suprafață de 292 hectare. Această rezervație este un punct de interes ecologic în cadrul comunei Topolog, protejând diverse specii de floră și faună specifice zonei Podișului Babadag. Satul Calfa , are o istorie documentată încă din anul 1573, când apare menționat sub numele de Ait-Calife în Defterul General. Ulterior, în anul 1850, satul este menționat de către Ion Ionescu de la Brad sub denumirea de Kalfa. Un reper important al localității este biserica, care a fost construită în anul 1890, servind ca un simbol al comunității locale și un punct de referință pentru istoria și tradițiile satului. Satul Sâmbăta Nouă, parte a comunei Topolog din județul Tulcea, a fost fondat în jurul anului 1860. În 1867, satul este menționat în Tapiurile otomane sub denumirea de Dayran. Localitatea este traversată de pârâul Râmnicel, cunoscut în trecut și sub numele de Hagi-Omer, care contribuie la conturarea peisajului natural al zonei.
VII. Populația
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Topolog se ridică la 3.958 de locuitor.
VIII. Principalele instituții
IX. Rețeaua rutieră
Comuna Topolog este conectată la rețeaua de transport public județean, pe traseul Tulcea – Topolog. Transportul public pe această rută este asigurat de mai multe firme de transport, printre care Unicat Conf SRL, Augustina SRL și Puf Holidays SRL. Aceste firme operează cu microbuze care circulă conform unui program prestabilit.